Shiraz. Adrian Shiraz.

Îl urmăream de mult timp pe Adrian. Adrian Vineyard Shiraz. Şi de data asta l-am găsit. Încercările s-au petrecut de fiecare dată la "Gin Factory", un pub din Centrul Vechi din Bucureşti. În decembrie am încercat să-l comandăm de câteva ori dar din păcate stocul era epuizat. Totuşi, săptămâna asta am avut noroc. Am intrat veseli, ne-am aşezat la bar şi am întrebat dacă "a venit Adrian Shiraz?" Răspunsul a fost prompt: "Nu ştiu. Nu-l cunosc".

A trebuit să explicăm că de fapt vrem să bem vin, este în meniu, "Adrian Single Vineyard Shiraz", 2009, de la Cramele Halewood. Aşa că în cele din urmă a apărut şi l-am turnat în pahare.

(via www.halewood.com.ro)

Sticla are capac din metal, "screw cap", lucru pe care barmanul s-a simţit nevoit să-l justifice şi să ne asigure că nu se pierde nimic din calitate şi că metoda asta se foloseşte şi la vinurile bune. Am respirat uşuraţi şi am trecut la degustare.

După cum ne spune producătorul, vinul este făcut din struguri culeşi dintr-o singură vie, vie denumită Adrian, în memoria inginerului Adrian Moisescu, primul specialist care a plantat Shiraz în Dealu Mare. Şi nu cred c-a fost o idee rea.

Culoare frumoasă, rubinie, picioruşe frumos lăsate pe pahar. M-a luat putin prin surprindere faptul ca este un vin demi-dulce. Dar chiar dacă prefer vinurile seci, pot să spun că Adrian este foarte departe de a fi un vin rău. Din contră, este foarte agreabil, "curge" foarte uşor, proaspăt şi chiar a fost apreciat mai ales de partea feminină a grupului de petrecăreţi.

A trebuit totuşi să trecem la ceva mai "bărbătesc", iar următorul pe listă a fost Cabernet Sauvignon-ul Cantus Primus, tot de la Cramele Halewood, gândit şi produs în colaborare cu cunoscuta companie Antinori. Mai sobru, mai robust, mai corpolent şi cu arome mai rafinate, mai pe gustul părţii masculine, de data asta. O senzaţie ciudată, la începutul fiecare sorbituri când simţeam un fel de atingere "rece", ca de metal, dar care era compensată imediat de arome foarte plăcute de fructe roşii de pădure, puţin vanilate şi de post-gustul plăcut, rezultat şi al învechirii în baricuri de stejar. E adevărat totuşi că au fost destul de multe sorbituri pentru o seară, aşa că aş vrea să repet experimentul, pentru confirmare :).

(via www.halewood.com.ro

La preţ, Adrian e puţin mai ieftin decât Cantus Primus, dar ambele sunt în intervalul 60-80 de lei, în baruri şi restaurante.

Concluzia? Vinuri foarte plăcute, de consumat în diverse ocazii, cu sau fără mâncare, chiar şi într-o "fabrică de gin" din Bucureşti. Şi îmi mai place şi numele de "Adrian" care mă duce imediat cu gândul la "berea Dănuţ" 🙂

1 comment

Leave a reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.