International WineRound Table

Cu puţină întârziere, revin la sâmbăta ce tocmai a trecut, de care aminteam şi în postul anterior. O seară de sâmbătă marcată de experienţe unice până acum pentru mine.

Evenimentul a fost organizat de Raluca şi Oliver Bauer, cu ajutorul lui Cosmin Grozea, la restaurantul Trattoria Roma de la Operă, unde am fost puşi faţă în faţă cu câteva vinuri de excepţie.

Mai mult ca sigur că părerile pe care mi le-am format în timpul degustării au fost influenţate de discuţiile aprinse, mai ales că pe lângă Oliver şi Cosmin au mai fost câţiva oameni cu experienţă în degustări: Ciprian, un mare pasionat al vinurilor bordoleze, şi Mihnea.

Nu am să insist foarte mult pe detaliile "tehnice" ale vinurilor, ceilalţi făcând-o deja foarte bine aici, aici, aici şi aici, ci pe impresiile mele persoanale şi pe notiţele făcute în timpul degustării.

Seara a început cu 4 spumante, primul fiind aperitivul cu care gazdele ne-au întâmpinat şi care au ţinut companie conversaţiilor de dinaintea degustării. Mă refer la spumantul făcut la Drăgăşani exclusiv din Crâmpoşie pentru a aniversa cei 10 ani de existenţă a cramei Stirbey, un vin deosebit asupra căruia am să revin.

Înşir în ordinea în care au fost prezentate celelalte spumante franţuzeşti, toate din celebra Champagne.

2000 Grand Cru Blanc de Blancs Demiere Ansiot - produs exclusiv din chardonnay, foarte acidulat, cu un perlaj fin, un clasic al zonei, după cum ne-a explicat Oliver. Gustul mie mi-a sugerat arome de gutuie şi pâine, iar pe final, cred că şi induse de discuţiile din jur, senzaţii de mere coapte şi caramel datorate vârstei.

2000 1er Cru Brut Herve Dubois - produs dintr-un blend inspirat de chardonnay, pinot noir şi pinot meunier. Cu ocazia degustării ei am aflat că jocul bulelor depind exclusiv de pahar şi nu de vin, de aici şi importanţa folosirii unuia adecvat dacă vreţi să vă bucuraţi cu adevărat de un spumant. Pentru că scopul a fost să îl comparăm cu cel dinainte, pot să spun că mi-au plăcut mai mult aceste arome ce ieşeau din pahar în comparaţie cu cele anterioare, onctuozitatea si urmele mai frumoase lăsate pe sticlă, şi cu gustul mai fructuos în ciuda un post-gust mai scurt.

Ultima din seria înţepătoarelor a fost, un roze. Termenul de roze pentru o şampanie îi supără pe francezi, după spusele lui Oliver, ei considerând că "is not a rose but a Champagne". Rose brut Loriot-Pagel, produs din pinot noir, cu multe fructe în gust şi cu aceaşi senzaţie plăcută de pâine.

După începutul perlat, am trect câteva graniţe pentru a ajunge în Austria cu ale ei Rieslinguri. Au fost 3, două mai tinerele alături de un venerabil 2000.

2007 Riesling Smaragd Kellerberg Domaine Wachau - o aciditate plăcută, nu ieşită din comun, foarte fructat în schimb, cu o amăreală plăcută în postgust. Mie mi-a adus un pic a muscat şi din această cauză nu consider că a fost un riesling tipic.

2007 Riesling Hochaecker Nigl - preferatul meu dintre cele două albe austriece tinere , cu o structură foarte bună şi tipicitate de soi aşa cum înţeleg eu tipicitatea la riesling :). Oamenii din jur, pe lângă mineralitatea pe care am sesizat-o şi eu, spuneau ceva despre nuanţe de mucegai, chiar petrol, pe care eu nu le-am simţit.

2000 Riesling Smaragd Loibner Berg F.X. Pichler - o culoare cu totul diferită faţă de compatrioţii săi, de un auriu intens datorat probabil în primul rând vârstei. Urmele lăsate şi modul cum se învârtea în pahar sugerau o onctuzitate ridicată, dovedită la contactul cu gura. Foarte fructat, cu aromele tipice de petrol ale rieslingului, foarte elegant. Un benchmark în ceea ce priveşte această varitate de struguri, cum ne spunea Oliver. El a şi încheiat prima parte a serii, deschizând apetitul pentru "bătrânele" bordoleze ce urmau să vină.

1970 Grand Cru Classe (Magnum) Chateau La Tour Figeac - piesa de rezistenţă a serii, o premieră pentru mine, fiind cel mai vechi vin din Bordeaux pe care l-am băut până acum. Aşa că a trebui să-i ascult pe cei cu experienţă, care l-au catalogat drept un clasic, dintr-un an bunicel al deceniului 7. Culoare cărămizie specifică vârstei, onctuozitate ridicată, încă foarte fructat semn că mai rezistă timpului iar după un timp a apărut şi aşteptatul iz de piele. Eu am simţit şi o aromă de medicament, n-aş putea să spun ce anume, dar nu deranjanta, mai degrabă intrigantă :).

1985 Grand Cru Classe Chateau Fonplegade - cu un miros foarte familiar de stafide, un iz plăcut de vechi, vanilie dar fără condiment, lucru care nu ştiu de ce, dar mă aşteptam să-l găsesc.

1985 Grand Cru Classe Château Smith-Haut-Laffite - marea dezamăgire a serii. Şi nu pentru că nu ar fi fost un vin reuşit, asta nu avem de unde ştii, ci pentru că era oxidat. Probabil din cauza dopului, nu a rezistat timpului, neputând fi băut. Mare păcat.

Unul lângă celalalt, două vinuri din 1996, Cru Bourgeois Exceptionelle Château d'Angloudet şi Grand Cru Classe Château l'Arrosee, ambele cu o foarte plăcută culoare cărămizie, primul impresionandu-mă prin gust, unde persistă pielea, al doilea plusând la miros cu mult condiment, în pricipal piper. Pentru că am fost rugaţi să ne alegem favoritul, am votat pentru l'Arrosee.

Finalul a fost la înălţime, cu un 2000 1er Cru Classe (Magnum) Château Rayne-Vigneu, un Sauternes de 13.5% alcool, dulce. Avea o culoare deosebită de chihlimbar şi lăsa urme foarte interesante pe pahar. În miros am detectat urme reţinute de nuci, iar la gust, după dulceaţa de smochine, te invada mierea şi nu mai puteai scăpa de ea :). Un vin încă tânăr.

Îmi este imposibil să fac un top al vinurilor din acea seară având în vedere  marea diversitate, dar pot spune care au fost preferinţele pentru fiecare categorie. Aşadar, dintre spumante merg pe Herve Dubois, dintre rieslinguri, Pichler-ul, fără  indoială "bătrânul" La Tour Figeac şi mierea din Sauternes.

În final ne-am readus la viaţă simţurile cu un Sauvignon Blanc Vitis Vetus 2008 fresh şi foarte sec din partea gazdelor, de la Crama Stirbey.

O seară deosebită, alături de oameni deosebiţi, care sper să se repete în viitorul nu foarte îndepărtat.

Mulţumesc încă odată pentru invitaţie.

P.S. Pozele făcute de Fabiola. Mai multe gasiti aici.

Leave a reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.